![\"\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/cartitaplimbareata.ro\/wp-content\/uploads\/Cartitaplimbareata_cetatea_dacica_Capalna_Alba_Patrimoniu_UNESCO_030.jpg\" "\\"\\"")
<\/a><\/p>\nDin sud, de la Obarsia Lotrului, pe DN 67C, coborand pe Valea Sebesului am trecut pe rand de lacul Oasa\u00a0si Tau Bistra pentru ca, dupa Martinie, sa trecem si de lacul Obreja de Capalna si sa intram efectiv in localitatea Capalna. In sat cateva indicatoare iti arata drumul spre cetate si daca te ghidezi dupa ele gasesti si un loc unde sa parchezi masina, fix in locul de unde incepe traseul.<\/p>\n
Dupa ce ne-am setat in minte “2 kilometri” pentru ca asa spune indicatorul, am pornit la drum prin curtile si gradinile oamenilor \u00a0de unde \u00a0ne-am aprovizionat si cu ceva mere rosii ca focul si cu cateva pere aromate. Bine am facut pentru ca cei doi kilometri cred ca au fost masurati in linie dreapta si nicidecum pe poteca serpuita care pe alocuri urca zdravan prin padure. Cu totul sa tot fie vreo 5 kilometri pana sus la cetate, dar traseul se merita cu varf si indesat pentru ca sus, padurea de fag iti ofera un peisaj de poveste.<\/p>\n Ajunsi sus, la intrarea in cetate ne-am tras o leaca duhul si ne-am luat ragaz sa aflam mai multe despre cetate din panoul informativ de aici. Din cetatea care alta data bara accesul dinspre Valea Sebesului catre capitala regatului dac de la Sarmizegetusa Regia, nu au ramas foarte multe constructii de vazut. Mai mult e vorba de atmosfera si de sentimentul pe care il ai atunci cand \u00a0pui piciorul prin locuri cu istorie de 2000 de ani. Bine pastrate sunt baza turnului locuinta (9,5 x9,5 metri) si portiuni din zidul de incinta.<\/p>\n Ca si la celelalte cetati dacice, si aici am cascat gura gura la la fragmente din zidurile tipic dacice (murus dacicus) si la blocurile masive de piatra cu scobiturile in “coada de randunica”.\u00a0Murus dacicus<\/strong><\/em>\u00a0(\u201ezid de tip dacic\u201d) este un zid specific arhitecturii dacice.\u00a0Era construit din doua randuri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate intre ele prin barne solide de lemn incastrate in blocurile de piatr\u0103 in niste jgheaburi speciale sapate in piatra, sub forma conica de “coada de randunica”. \u00a0Spa\u0163iul dintre cele dou\u0103 ziduri de piatr\u0103 se umplea cu pamant si piatra neprelucrata, barnele avand rolul de a impiedica cei doi pereti sa cada lateral.<\/p>\n Dupa ce am dat o tura de cetate si am sperat in zadar sa dam si noi cu piciorul la un koson ori doi (se pare ca i-au luat altii pe toti inaintea noastra :-))) ) ne-am asezat sub unul din stejarii care acum locuiesc aici si ne-am bucurat de liniste si de peisaj.<\/p>\n Si ca semn ca ne-a furat de tot peisajul si ca eram total relaxati, dintr-o data Raluca zice: “Ce tare de dacii astia, ce priveliste marfa aveau… Iti dai seama cum stateau aici si se bucurau de munti, de lacul asta de jos…” iar in clipa urmatoare ne-am uitat unul la celalat si ne-am dat sema de gafa… pai cum sa vada dacii lacul care a fost construit abia in anii 80.<\/p>\n Poti sa vezi localizarea pe harta a cetatii aici.\u00a0<\/a><\/p>\n Cartita s-a uitat si aici:<\/p>\n –\u00a0lista obiectivelor cuprinse in patrimoniului mondial UNESCO\u00a0in lume<\/a><\/p>\n –\u00a0lista obiectivelor cuprinse in patrimoniului mondial UNESCO\u00a0in Romania<\/a><\/p>\n Nu uita ca poti sa urmaresti Cartita si pe\u00a0Facebook<\/strong>\u00a0<\/a>sau prin\u00a0RSS<\/a>.<\/strong><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div>