Noi? Eheee, balotam la snitele<\/strong>\u2026 Pai cum nene, sa plec eu asa nemancat pe traseu<\/strong>? Mie daca mi se face foame, mi se taie gazul si ma ia cu tremurat :-). Pe munte, eu sunt genul care dau randament mai mare cu incarcatura in stomac. Niciodata nu i-am inteles pe cei care zic ca nu e bine sa mananci inainte de efort. La mine e invers, pe munte merg cel mai bine cand am mancat zdravan. Nu ai de unde sa stii prin ce coclauri ajungi si cand reusesti sa mai mananci.<\/p>\n Ca ne-am pus apa minerala in bidoane si ne-a fasait si stropit pe picioare de la primii pasi nu mai spunem. Un semi-dezastru au fost si snitelele, socata dar mai ales palinca\u2026cel putin eu am continuat sa le \u201csavurez\u201d fara voie pana aproape de jumatatea cursei :-). Si cu toate impedimentele astea in materie de alergare am reusit sa scoatem amandoi niste timpi buni, mai ales daca luam in calcul faptul ca nu ne-am antrenat mai deloc. Cateva iesiri la alergat in parc cu o luna, o luna si ceva inainte, si nu mai mult de 7 -10 kilometri alergati \/ iesire. Si uite asa am alergat 21 de kilometri pe munte, pe traseul de semimaraton Stanisoara<\/strong> in 2:35:38 si 2:54:34 iar ca locuri, la general, am iesit pe 39 si 59 din 109 participanti. Eu zic ca e destul de bine.<\/p>\n Daca eu am tras destul de tare, nu la fel a facut si Raluca – ea a avut timp sa se opreasca sa mai faca si poze cu flori (cu mobilul) ba chiar a gasit si un mobil pe care l-a inapoiat posesorului la sfarsitul cursei. Si cu toatea astea a scos doar cu cateva minute in plus fata de mine. Per ansamblu pentru o prima cursa de seimiaraton montan<\/strong> am iesit destul de onorabil – pe categorii, la open masculin 32 din 65 iar la open feminin 9 din 21 sunt niste locuri frumusele pentru niste oameni neantrenati.<\/p>\n Cozia Mountain Run<\/strong> a fost primul concurs de alergare montana<\/strong> la care am participat si, pentru ca a fost o experienta<\/strong> placuta si interesanta, ne-a deschis apetitul pentru astfel de evenimente. Pur si simplu s-a intiparit in memorie la capitolul experiente faine.<\/p>\n O zi de vara superba si un final de cursa in care endorfinele<\/strong> si euforia s-au pupat de minune o felie de pepene rosu dulce si zemos care ne astepta la linia de finish (ce e drept au fost mai multe felii – pentru ca nu puteam sa ma opresc \ud83d\ude42 ).<\/p>\n Dupa episodul pepene, pana la festivitatea de premiere<\/strong> si tombola cu premii<\/strong> – farfurii din lut de Horezu<\/strong>, am continuat procesul de hidratare<\/strong> si cu o bere<\/strong> (zice ca are vitamine si e buna dupa efort \ud83d\ude42 ), timp in care au sosit si concurentii de la traseul lung, cei care au urcat pana sus, la cabana Cozia.<\/p>\n A meritat sa mergem atat pentru sport – algarea in sine, locurile de vis dar si pentru atmosfera de competitie si spiritul de echipa. Cozia Mountain Run<\/strong> are si un scop caritabil<\/strong> – strangerea de fonduri in scop umanitar<\/strong>. Anul trecut ajutorul a mers catre o mama a patru copii, care in urma unui accident a fost diagnosticata cu traumatism vertebro-medular. Totodata, a fost facilitata si participarea la Cozia Junior<\/strong> a 25 de copii de la Asociatia filantropica \u201cSfantul Nicolae\u201d din Sibiu.<\/p>\n Cat despre locuri, ce sa mai spunem – sunt cu adevarat superbe. Muntii Cozia la mijocul verii sunt un loc de vis – verdele, padurea si stancaria sunt la ele acasa. Ce e drept, in timp ce alergi in cursa, nu prea ai timp sa te opresti sa adimiri peisajul\u2026 dar il simti. Iar ambele trasee, cel scurt, Stanisoara<\/strong> – 21 km , si cel lung, Cozia<\/strong> – 30 de kilometri, trec pe la manastirile Stanisoara si Turnu,<\/strong>\u00a0locuri frumoase si binecuvantate.<\/p>\n Nu are rost sa intram acum in detalii motivationale de genul \u201cDe ce alergam?<\/strong>\u201d. Simplu, pentru ca alergam. Pentru ca am prins gustul pentru genul asta de activitate, pentru ca avem nevoie de miscare dupa 5 zile de stat cu posterioerele la servici in fata monitorului, pentru ca pe langa beneficiile fizice<\/strong> alergatul<\/strong> ajuta si la un tonus mental<\/strong> ridicat – endorfinele<\/strong> (endogenous morphine) \u201ce de vina\u201d \ud83d\ude42 Ce e cel mai important e ca dupa Cozia Mountain Run<\/strong> 2013 alergatul a devenit parte din stilul de viata si din rutina saptamanala. Si e tare bine ca s-a intamplat asa.<\/p>\n Daca vrei sa incerci genul asta de competitie<\/strong>, concursul din Cozia e momentul ideal. Traseul Stanisoara<\/strong> de 21 de kilometri si 700 meri diferenta de nivel este perfect pentru incepatori. Si nu trebuie sa iti faci probleme ca nu poti sa termini cursa – timpul limita e de 8 ore. Daca poti sa alergi 10 kilometri in parc, garantat poti sa termini si traseul de semimaraton fara sa te stresezi foarte tare. Merita sa incerci. Pana pe 5 iulie mai ai timp sa te antrenezi \ud83d\ude42 Toate detaliile legate de eveniment le gasesti pe coziamountainrun.ro<\/strong><\/a>. Ne vedem acolo!<\/p>\n![\"Medalia](\"https:\/\/i0.wp.com\/cartitaplimbareata.ro\/wp-content\/uploads\/alergare-montana-Cozia-Mountain-Run-semimaraton_02.jpg\" "\\"\\"")
<\/a>![\"Cozia](\"https:\/\/i0.wp.com\/cartitaplimbareata.ro\/wp-content\/uploads\/alergare-montana-Cozia-Mountain-Run-semimaraton_01.jpg\" "\\"\\"")
<\/a>![\"Cozia](\"https:\/\/i0.wp.com\/cartitaplimbareata.ro\/wp-content\/uploads\/alergare-montana-Cozia-Mountain-Run-semimaraton_04.jpg\" "\\"\\"")
<\/a><\/p>\n<\/a><\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\nPepene si endorfine \ud83d\ude42<\/h3>\n
<\/a><\/a><\/a><\/a><\/p>\n<\/a><\/a><\/p>\nAlergam si anul asta in Cozia<\/h3>\n
<\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/a> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div> <\/div> <\/a> <\/div> <\/a> <\/div> <\/div>