Dupa doua weekenduri de alergatura – unul la Traitlon fara asfalt, in 2 Mai, urmatorul la Sibiu, in fuga dupa spectacole la Festivalul International de Teatru + doua saptamani de bubuiala la munca, a venit si weekendul de Rusalii. Fericire, haos, toata lumea cu planuri de plecare, munte, mare, stat cu cracii la soare… O frenezie totala. Eu? Rupt in freza de oboseala si cu mare pofta de stat si odihnit. Sigur ca da… si marmota invelea ciocolata in staniol. A tinut mult? Nope.

Sambata: Hello, sor’mea. Bagi un munte maine? Ma trece un Caltun la o zi. Sa vad lacul si peretele din Lespezi. Te bagi, cu Gabi (zis si cumnatu)?

Sor’mea: Ce intamplare, si Gabi de cand s-a trezit tot balmajeste ca are pofta de un Caltzun.

Deci s-au aliniat planetele, Universul lucra (era zi de lucru pt el, nu weekend ca pt muritori). Clar, Caltzun era pe vine.

Duminica. 5:00 dimineata. Suna ceasul si suna si sor’mea. Bai, ca e naspa, uite ce vreme e, nasol, bate vantul tare, e avertizare cod galben, alea alea. Dau si eu drumul la net, balauresc pe cateva siteuri de meteo pe care ma uiit in situatii de mers la munte (yr.no, forecast.io) si e clara treaba. Pica duminica de Caltun. Reprogramare pe luni. OK, dar a mai dormit cineva duminica de la 5 dimineata? Nope.

Luni 20 iunie. Fagaras, Caltun, gasca de 4 oameni, vreme frumoasa, soare, pofta de munte. Perfectiune totala. Traseul clasic Transfagarasan – Piscul Negru si de acolo la picior pana sus in Caltun, pe triunghi albastru. Evident portia de vant era de asteptat. A vazut cineva Caltunul fara pic de vant vreodata? Eu unul nu. Si nici de data asta nu ma asteptam.

Jos, toate bune si frumoase. Verde cat cuprinde, traversari de ape inspumate, plin de flori, ba chiar cateva tufe de rhododendron inca inflorit (recunosc, anul asta l-am cam ratat). Dupa jumatate de ora le-am spus pa-pa sor’mii si lui Gabi – aveau planuri mai marete, sa bage direct pana pe Negoiu – ceea ce le-a si iesit. Cealalta jumatate a gastii s-a limitat la Caltun, un obiectiv si asa destul de zdravan, tinand cont ca nr.4 din echipa, Sabina, nu prea mai mersese pe munte la ture de genul asta.

Tragem tare, trecem de primul prag de urcat – traseul asta de Caltun urca pe firul vaii si are in total trei zone de urcat mai tzapan intrerupte de zone line de tras duhul. Cum spuneam, terminam de urcat primul prag – o leaca de vanticel, numai bun sa ne racoreasca. Incepem al doilea prag – ne racorim si mai tare, vanticelul si el dupa noi, mai nervos. Incepem al treilea prag – vanticelul nu mai e de mult vanticel, e vant bine. Pana ajungem sus la Caltun, vanticelul nostru e vantoi de-a dreptul, nervos nevoie mare. Constant si puternic, m-a lucrat mai mult la creier. Am mai avut pe munte parte de vantoase pana acum insa asa stresant ca de data asta nu am vazut vant. Constant, puternic, fara pic de pauza iar sus, ajuns la refugiul vechi, mai mai sa te dea jos din picioare.

Voiam si eu sa vad refugiul nou din Caltun. As, cine s-a mai dus pana acolo pe vantoasa aia. Apropo, ma asteptam sa fie langa cel vechi dar nu e asa. Cum urci si ai refugiul vechi in fata stanga, asta nou este peste umarul drept, peste o muchie, i se vede doar “hornul”, intrarea de iarna. Asa ca pe malul lacului am facut trei poze, am bagat un mar si un biscuite si pe aici ti-e drumul straine. Avea lacul niste valuri de ziceai ca e Marea Neagra, nu alta. Hai jos cat mai repede. Nu jos de tot dar cat sa scapam o leaca de vant. 

La coborare, apropo de marmota care invelea ciocolata in staniol, am vazut si prima marmota de Fagaras. Nu ca e “marmota de Fagaras” ci doar ca e prima pe care o vad in Fagaras. Pana acum nu am vazut decat in Retezat. Sunt o multime pe acolo, mai ales pe la Taul Agatat si in jos spre Lia, Ana, Florica si Viorica 🙂

Asadar si prin urmare, am bagat vreo 4 ore la urcare si cam doua si jumatate la coborare. Iar pentru cine vrea sa incerce prima oara traseul, tin sa spun ca e perfect “facubil” si fara antrenament in ale muntelui. Vointa sa fie si un pic de strangere din dinti. Oricum peisajele recompenseaza din plin orice efort.

Pe scurt:
Fagaras, 20 iunie 2016
Traseu:  Piscul Negru – Lacul Caltun, triunghi albastru, 3 1/2 h – 4 h dus, 2-3 h intors.