Daca tot au mutat Piata de Craciun de la Universitate tocmai hat departe la Piata Constitutiei, de nu mai ajunge nimeni pe acolo, am hotarat ca de 1 Decembrie anul asta o sa las parada militara din Bucresti sa isi vada de ale ei si o sa folosesc minivacanta ca sa vad si eu minunea minunilor din Sibiu. Toata lumea vorbeste de Piata de Craciun din Sibiu – fantastic, nemaipomenit, incredibil, cea mai cea si foarte foarte piata de Craciun de la noi. Pfoooa, nu ai vazut Piata de Craciun din Sibiu? Ai respirat degeaba sarbatorile astea!
Cu ce e Piata de Craciun din Sibiu mai cu mot fata de cea din Bucuresti sau altele din tara?
Pai cu un singur lucru. Simplu. Se intampla ca este in Sibiu. In rest nimic, dar absolut nimic fantastic nu exista.
In drum spre Sibiu, imi ploua in gura, abia mai tineam volanul in mana cu gandul la atmosfera de Germanica ce trebuia sa ma astepte in Sibiu. Zburau prin fata ochilor carnatii bavarezi, vinuri fierte, halbe de bere si alte minunatii cu iz nemtesc sau cel putin cu iz de Marginime. Ajuns acolo, m-a lovit realitatea, total diferita de ce imi imaginam. OK, locul in sine e frumos – Piata Mare e frumoasa oricum si oricand iar cladirile din jur sunt luminate fain – am inteles ca e primul an cand sunt luminate asa. In rest nimic deosebit. Aceleasi casute de lemn cu 80% din produse gen Made in China, aceleasi gogosele si kurtos de balci, acelasi vin fiert care nu cred ca a vazut strop de vin adevarat la viata lui. Nimic autentic sibian, nimic cu iz de Piata de Craciun din Austria sau Germania. Ma asteptam macar la ceva produse traditionale din zona: o soseta ori manusa din lana de Marginime, specialitati din branza din zona, lemnarie, chestii autentice, traditionale. NIMIC. Zero absolut. Piata de Craciun din Sibiu e un mare balci costumat in Piata de Craciun. Si ca sa fie balci autentic chiar erau si masinute electrice. Noroc cu proiectiile pe cladiri ca dau bine la pozat si atmosfera.
Iar despre preturi nu mai zic nimic. Daca tot am ajuns pe aici am zis sa mancam ceva la botul calului, de, sa simtim atmosfera. Un catnatz obosit, o pastrama, o muratura si paine la felie, in picioare, in frig si la o masa care era certata cu laveta de curatat, au facut cat un pranz bun intr-una din multele bistrouri si cafenele din Piata Mica ori cea Mare. Asa ca nu a existat o a doua oara la asa ceva 🙂
Sibiu vs Sighisoara
Si daca farmecul Pietei de Craciun s-a risipit destul de repede, ce mai faci in Sibiu daca e frig, zapada nu e iar orasul l-ai batut la picior si alta data? Hmm. Am ales o vizita la Bruckenthal, o vizita de o zi pana in Sighisoara, si, “piece de resistance”, o piesa de teatru la “Radu Stanca”.
In Sighisoara, pe 2 decembrie era pustiu ca dupa o epidemie de ciuma. De, sa fie medieval asa… 🙂
Frig si pustiu, 2-3 turisti rataciti, una doua cafenele deschise. Nimic din ce ar trebui sa fie, tinand cont ca totusi era minivacanta si ca vorbim de un obiectiv UNESCO. Promovare = zero. In Sibiu pentru 1-4 decembrie booking.com arata 99% ocupat si chiar asa a fost. Iar aici, in Sighisoara, la o ora si jumatate de Sibiu, batea vantul a pustiu. Noroc ca am mers la tinta catre o ciorba fierbinte ca altfel ne apuca deprimarea. Apropo de ciorba, ce mai buna din cate am mancat pana acum in Sighisoara, e de gasit la BurgHostel, pe Strada Bastionului, imediat cum iesi din Piata Cetatii. Locul in sine nu uimeste cu nimic, insa mancarea, si mai ales ciorbele, sunt ceva de vis. Recomand 100%.
Sarbatori Fericite la Teatrul National Radu Stanca
Si daca tot mai era timp de umplut prin Sibiu, si daca tot am vazut Faust de doua ori, de ce sa nu o vad pe Ofelia Popii si in alt rol? Si uite asa nimereala, pe 3 decembrie s-a lasat cu “Sarbatori Fericite” la Teatrul national Radu Stanca. Trei “scurtmetraje” teatrale care graviteaza in jurul conceptului de fidelitate. Recomand piesa. La fel ca si la Faust, as mai vedea-o inca o data oricand.
La intoarcere nu am putut sa nu oprim putin si pe Valea Oltului la Manastirea Turnu. Vremea era frumoasa, privelistea faina iar vizavi, peste Olt, langa OMV ne astepta o alta ciorbita buuuna si fierbinte, la Dada. Practic, nu exista drum pe Valea Oltului fara o oprire la pensiunea restaurant Dada. Ciorbele si papanasii de aici sunt excelente.
Si de final, ca tat am vorbit de piete de Craciun… Pe bune, nu inteleg cine a fost mintea stralucita care a mutat Piata de Craciun din Bucuresti de la Universitate tocmai in Piata Constitutiei, langa Palatul Parlamentului. Era in centrul orasului, locatia mi se parea excelenta, accesul se facea usor, mai era si avantajul metroului iar cladirile din jur erau numai bune pentru proiectii. Chiar imprima un aer de sarbatoare centrului de oras. In fine, poate asa trebuie sa fie pe la noi, daca ceva e bun nu trebuie sa reziste 🙂
