Sa incepem cu o concluzie – Georgia este o destinatie care merita din plin. Este un mix cultural si social incredibil. E o combinatie ciudata de viitor si de trecut: constructii imense, zgarie-nori plini de lumina si tehnologie ce abunda in Batumi, si toate contrasteaza cu zone rurale depopulate si cazute in paragina, cu peisaje industriale ce aduc aminite de Valea Jiului prin 1995-2000 precum si cu intregi cartiere urbane care vizual seamana a ghetouri. Nu sunt insa ghetouri adevarate ci doar sufera de o arhitectura urbana tipica spatiului comunist rus decazut. Cultural si social se resimt puternic influentele rusesti si turcesti, vecinii de la nord si sud. Clima este si ea una extrem de ciudata: de la subtropicala umeda pe litoralul Marii Negre pana la o clima mai moderata si chiar arida in regiunile estice. In Batumi, clima subtropicala umeda face ca pe langa vegetatia pe care o avem pe la noi sa te lovesti de palmieri, ficusi, portocali si chiar banani. In Batumi temperatura medie a lunii ianuarie este de 7 grade Celsius, ninge destul de rar iar cand ninge, zapada se topeste imediat motiv pentru care majoritatea locuitorilor nici nu au incalzire in locuinte – pur si simplu pun iarna mai multe haine pe ei.
Georgia este suprinzatoare si din punct de vedere al costurilor. La sfarsit de septembrie, pe transport cu avionul pana in Kutaisi, doua persoane si un copil mic (infant), dus-intors + 1 bagaj de cala + cazare 4 nopti la hotel 3*, noi am dat 310 eur, in conditiile in care nu ne-am straduit sa gasim cea mai ieftina oferta. La asta se mai adauga transferul din Kutaisi in Batumi si retur, cam 150 km care se fac in 2 ore si care costa 10 eur / persoana, dus intors.
Noi am ales varianta de a vizita Batumi insa WizzAir are zboruri pe aeroportul Kutaisi si de aici, poti alege sa vizitezi Kutaisi, Batumi, cu transfer in aproximativ 2 ore sau Tbilisi, dar transferul dureaza aproximativ 5 ore. In Tbilisi insa se poate ajunge direct cu zboruri Tarom.
Transport
Cum spuneam, noi am ales sa vizitam Batumi, cu aterizare in Kutaisi, la 153 kilometri nord-est de Batumi, iar pana acolo zborul face cam 2 ore. Aeroportul David the Builder este unul mic unde la debarcare, de la avion pana la cladire, faci o mica plimbare direct pe pista. Desi mic, aeroportul este unul modern, cu o arhitectura interesanta, ce te duce cu gandul la un mare fagure. In afara aeroportului te asteapta o gramada de taximetristi care trag de tine, mai ales in limba rusa.
Cea mai buna varianta de transfer de la aeroport la cazare de data asta a fost tot prin Wizz, prin WizzTransfer, care lucreaza pe plan local cu GeorgianBus. Asa ca poti sa intri direct pe site-ul GeorgianBus si sa rezervi de acolo transferul. Biletul Kutaisi – Batumi si retur e cam 10 eur / persoana. Mare atentie la confirmarea biletului si la emitera e-ticket-ului de printat, le mai da rateuri sistemul.
Pentru ca tot e vorba de primul contact cu Georgia sa lamurim alte cateva chestii:
1 – Limba oficiala este georgiana. Nu seamana cu nicio alta limba si departe de a avea vreo legatura cu rusa. Au extrem de multe consoane in cuvinte, multe h-uri si a-uri aspirate. Cu alte cuvinte nu ai nicio sansa sa intelegi ceva. Alfabetul este si el unic – nu seamana cu cel chirilic. E o insiruire de “carlionti” care vizual arata destul de bine insa practic sunt indescifrabili. Din fericire multe informatii publice si denumiri sunt scrise fie in georgiana si in engleza fie in georgiana si in transcrierea fonetica in alfabetul latin. Fiind un alfabet fonetic, cu putin efort dupa una doua zile poti sa inveti si sa recunosti cateva litere. Pepsi = პეპსი.Engleza e o raritate. Daca prin Europa mai toata lumea stie engleza, aici nu te astepta decat rar sa gasesti persoane cu care sa te intelegi in engleza asa ca o sa dai destul de mult din maini si o sa folosesti abilitatile de mim. :). In schimb limba rusa, pentru cine o stapaneste, este o gura de aer si te scoate din belele. Desi nu este limba oficiala, rusa e stiuta si vorbita mai de toata lumea. “Spasiva” face valuri 🙂
2 – Moneda este Lari georgieni (GEL) iar 1 lar = 1,5 lei asa ca e tare simplu de “tradus” preturile. Vestea buna e ca preturile sunt mai mici decat in Romania. Ex. in plina zona turistica: cafea (turceasca – cappuccino) 2-5 lari; bere (draft – sticla) 3-7 lari.
3 – Cei mai multi turisti sunt rusi – Batumi e un fel de Coasta de Azur pentru ei asa ca asteapta-te ca in zonele turistice sa dai de multi rusi iar localnicii sa te abordeze ca fiind rus.
4 – In general Georgia este o tara sigura. Statistic are cel mai mic nivel al criminalitatii si al coruptiei dintre toate statele vecine Marii Negre si chiar din intreaga Uniune Europeana. In cele 5 zile petrecute in Batumi in nicio zona nu ne-am simtit in nesiguranta, desi cateodata vizual anumite cartiere si cladiri iti transmit un sentiment de alerta. Sunt cartiere unde zici ca ai ajuns in ghetou insa iti dai seama ca oamenii sunt OK, doar cladirile sunt varza.
5 – Se poate intra in Georgia si fara pasaport, doar pe baza cartii de identitate.
6 – Roaming-ul costa de te rupe. Daca te-ai obisnuit ca in UE sa nu mai dai bip ca in tinerete, in Georgia te face cam 2 euro minutul si 10 euro 1 MB. Asa ca wifi-urile la hotel si pe la terase sunt binevenite. Bine ar fi sa iti salvezi si o zona mai extinsa pe Google Maps si sa folosesti harta offline.
7 – Taxiurile sunt OK, nu sunt tzepari insa nu te speria daca nu au toti aparate de taxat. Au statii, dispecerat tot ce trebuie insa cam jumatate din taxiuri nu au aparat de taxat. Se face pretul pe vorbe la urcare. Asta daca stii rusa sau georgiana. Atfel se face pe degete, cu pixul pe hartie, cu degetul pe praful de pe masina sau, evident, pe telefon.
8 – Borduri mai inalte neam de neamul meu nu a vazut. Deci daca vii cu copilul mic si ai nevoie de carucior (cum a fost si cazul nostru), e ca si cum nu ai avut noroc in viata – in permanenta doi oameni urca si coboara carutul, un fel de sport de intretinere. Nu am vazut persoane cu dizabilitati motorii pe strada pentru ca ar fi trebuit sa zboare, la propriu, alta sansa nu aveau.
Revenim la transfer. Depinde de norocul fiecaruia cu ce calatoreste. La dus spre Batumi am avut nesansa unui minivan 7+1 obosit, ruginit, mirosind a diesel si a fum de tigara, cu banchete scoase din tzatani, rerapitat cu paturi pe laterale si plafon, fara centuri se siguranta si cu un sofer desprins parca din NFS. Genul de maxi taxi romanesc de anii 2000. Drumul de doua ore pana in Batumi a fost o adevarata provocare si o dovada de necontestat ca atunci cand te rogi sa ajungi in siguranta, timpul trece mai greu. Am zburat prin masina la fiecare hop sau frana mai brusca, am urlat la sofer sa o lase mai incet ca ne omoara… evident nu stia engleza si nici noi rusa :). La intoarcere a fost un microbuz decent, spalat cu un nene mai tanar care a condus mai omeneste.
Oricum traficul la ei este unul ciudat. Depasirile se fac de cele mai multe ori fortandu-i pe cei de pe contrasens sa traga lateral iar soseaua de doua benzi accepta astfel trei masini in paralel. Nu se injura intre ei, sunt foarte calmi la volan iar claxoanele sunt doar scurte, de atentionare. Au un stil foarte masculin de sofat si, chiar daca forteaza depasiri, se obstuctioneaza frecvent unii pe altii, isi dau claxoane si flash-uri, nu am vazut sa se injure sau sa comenteze verbal. Au un fel de respect reciproc, care la noi lispeste.
La pas prin Batumi
Batumi e al doilea oras ca marime din Gergia iar economia lui e bazata in principal pe turism si casinouri (in Turcia vecina, jocurile de noroc sunt interzise) dar in acelsi timp e si un important port la Marea Neagra. De prin 2010 orasul a cunoscut o transforrmare rapida si radicala – pe tot frontul marii, in apropierea falezei s-au ridicat zgarie-nori iar multe din cladirile de secol XIX au fost restaurate. Cel mai impresionant zgarie-nori e Turnul Batumi, din nodul orasului, care are incorporat la etajele superioare o roata Ferris cu panorama asupra orasului.
Am avut norocul sa ne nimerim exact in timpul desfasurarii Olimpiadei Internationale de Sah unde a participat si Romania. Nu, nu am castigat medalia de aur dar tot suntem mandri de echipa noastra! Ca si chestie interesanta, in toata zona sahul e rege, mai mult chiar, la vecinii armeni e obiect de studiu in scoala.
Arhitectural si nu numai, Batumi este un oras al marilor contraste.
Pe de o parte vezi zgarie norii din zona de nord, nord-vest, iluminati impresionant in timpul noptii, impreuna cu promenada de-a lungul plajei si cu centrul vechi unde majoritatea cladirilor au fost renovate si puse in valoare. Pe de alta parte, acestea contrasteaza imens de mult cu zona de case vechi si blocuri P+3, P+4 vechi si paraginite. O chestie nemaintalnita pana acum, care cu siguranta e venita din spatiul rusesc, foarte multe case si blocuri au peretii acoperiti cu tabla de toate tipurile si culorile. Nu ma refer la acoperisuri ci la pereti laterali. Blocurile sunt si ele din cele mai diverse – mai o extindere de balcon sprijinita pe piloni, evident placat cu tabla, mai un balcon la etajul 3 fara nicio balustrada, rufe la uscat atarnate din plin la balcoane si printre blocuri.
Noi am ales hotelul crezand ca e central (privind pe harta) si avand impresia ca Batumi e un orasel cu o strada principala si trei secundare. Nimic mai gresit. E un oras foarte mare si hotelul, Hotel&Cafe Batus, e central dar nu prea :). Adica zona e buna dar faci vreo 30 minute pe jos pana in centrul vechi.
Hotelul e foarte ok, personalul super amabil insa la prima impresie, dupa zbor, transfer, mers pe jos din centrul vechi (da, pe jos pentru cam am crezut ca e foarte aproape de centru vechi) a fost ca am ajuns dupa blocurile gri unde sigur ne scoate cineva turismul din cap. Din nou impresie gresita – oamenii sunt normali, amabili si nu e deloc nesigur sa mergi pe acolo.
Tot la zona de contrast intra si mixul de invechit, ponosit si ruginit cu tehnologie moderna, lumina si inovatie. Pe strazi o multime de Toyota Prius si alte hibride. Nu am vazut atatea hibride in nicio alta tara. Plin de Priusuri care merg cot la cot cu harburi diesel care iti umplu plamanul de funingine. Daca respirai diesel la greu in Bulgaria, unde e patria harburilor SH din UE te inseli. Aici e patria dieselurilor fumegatoare dar si patria Priusurilor. Cred ca 1 din 8 masini e un Prius. Citeam ca 42% din masinile importate in Georgia in 2017 sunt hibride, asta pentru ca au 60% scutiri de taxe. Iar electricele sunt 100% scutite de taxe. Asa ca majoritatea Prusurilor sunt si ele SH, SUA fiind principala sursa de masini busite, pe care georgienii le iau la ciocan, le fac frumoase si le pun in circulatie.
Tot la chestii OAU ce tin de apetitul georgienilor pentru tehnologie: la magazinasul de cartier se plateste cu telefonul ca si cum asa e normal sa se plateasca.
Ce e de vazut prin Batumi
Una dintre cele mai frumoase zone este cea din nord, in apropierea falezei. Aici este si cel mai intersant zgarie-nori, Batumi Tower, presum si Fantanile care danseaza (Dancing fountains). Fantanile sunt interesante seara, dupa lasarea intunericului – sunt frumos luminate iar cei care le-au proiectat au facut ca jocul apei sa fie bine sincronizat cu bucatile muzicale. Sunt piese variate, de la clasica si opera la rock si pop si nu te plictisesti prea repede. (incep pe la 18 si se termina dupa ora 22). Tot aici incepe si unul din cele mai mari parcuri in Batumi care insoteste spre vest plaja si promenada pe o distanta destul de mare. Vegetatia este extrem de diversa si exista chiar si o plantatie de bambus si o gradina japoneza bine intretinuta. Nu seamana cu cea din Herastrau, ceea ce e bine :). Daca ai chef, poti sa te opresti pe aleile parcului si sa inchiriezi o masa de biliard sau ping-pong (5 lari / jumatate de ora). Noi am ales un ping-pong la umbra de bambus :).
Tot de aici, de la Fantanile care danseaza poti sa te duci spre plaja si promenada si sa o iei spre est, pana la Turnul Alfabet si statuia Ali si Nino. Turnul Alfabet este o costructie metalica cu un mare biloi-guguloi in varf, frumos colorat si luminat. Poti sa urci cu liftul pentru o taxa de accces de 10 lari si sus gasesti restaurant, zona de panorama si chestii d-astea turisice. Noi nu am urcat, ne-am multumit sa il vedem de pe afara. Tot aici e si una din cele mai interesante statui din Batumi, statuia Ali si Nino. Chestie romantica stil Romeo si Julieta, iubire neimplinita, el un azer musulman, ea frumoasa georgiana crestina. Statuia e interesanta pentru ca se misca, iar cele doua siluete ajung sa se intrepatrunda, trecand practic una prin cealalta. Ideea si designul sunt foarte interesante insa am fost putin dezamagiti pentru ca, din ce imagini si filmulte vazusem, ne asteptam sa fie ceva mai grandios. Ansamblul este destul de mic si, partea si mai nasoala, este ca se miscaaaaa extreeeem de leeent. Noi am ajuns cand Ali si Nino erau la capete opuse si am tot asteptat sa se apropie, sa se apropie, sa se apropie si am imbatranit 🙂
Daca tot esti in Batumi, trebuie spus ca plaja la Marea Neagra este una foarte lata si cu un nisip extrem de fin. Glumesc. De lata, plaja este lata dar finetea nisipului e asa, cam de 1 kg bobul de nisip. E un pietris si bolovanis de toata frumusetea. Le zice galeți (nu găleți), in termen geografic-geologic, adica bolovani frumos rotunjiti de apa in miscare.
Tot in coltul asta de nord al orasului ar mai fi de vazut si Roata Ferris, care e vizibila mai ales noaptea, de la mare departare, Farul din Batumi si Turnul Chacha, monument dedicat unei bauturi traditional georgiene – Chacha (un soi de rachiu de tescovina, obtinut din resturile de struguri care raman dupa obtinerea mustului). Toate astea trei, Roata, Farul si Turnul, nu sunt de neratat insa merita sa le vei daca tot ajungi prin zona asta.
Tot in zona centrala merita sa vezi si Piata Europa (Europe Square) inconjurata de cladiri cu o arhitectura frumoasa, in mijlocul careia troneaza statuia printesei Medeea care tine in brate Lana de Aur. Toate astea cu Lana de Aur, Medeea, Colchis, Argonautii si mitologia greaca sunt subiecte numai bune de aprofundat pe wikipedia si pe un wifi la una din terasele din zona, in compana unei beri, cum altfel decat Argo. E cam slabuta berea asta Argo, un fel de sifoniada, dar e una din cele mai populare de la ei. Dar despre asta povestim mai tarziu. Pe una din laturile pietei se afla si Ceasul Astronomic – cladire faina, turn cu ceas care indica ora, pozitia soarelui, a lunii, a constelatiiilor si zodiilor. Din pacate nu parea sa functioneze 🙂 dar de aratat, arata bine.
Tot in apropiere de Piata Europa se afla si Piata Teatrului cu Fantana lui Neptun, copie dupa originalul care se afla in Bologna si Cladirea Ceasului Astronomic.
Daca ati ajuns pana aici, din coltul Ceasului Astronomic, o puteti lua pe bulevard spre sud (sud-est). Mai sunt cateva chestii interesante de vazut. Pe stanga se ajunge destul de repede, la o biserica Armeneasca mica si intersanta care are in curte un magnoliu de peste 100 de ani. Dupa biserica Armeneasca, pe prima la stanga se ajunge la Batumi Piazza, una din principalele atractii ale orasului atat pentru turisti dar si pentru localnici. E un fel de complex de cafenele, restaurante si hoteluri grupate in jurul unei piatete cu un amalgam de stiluri arhitecturale. Totul ansamblul a fost construit de curand, prin 2009, ca element in dezvoltarea turistica a orasului. In Batumi Piazza, poti merge sa vezi alte doua obiective din zona: Moscheea Centrala din Batumi si Catedrala Ortodoxa a Maicii Domnului (Holy Mother Virgin Nativity Cathedral) – cladire frumoasa, stil gotic revival, care in perioada comunista a fost folosita drept – atentie!!! – laborator de testare pentru echipamene electrice la tensiuni – inalte. Acum e cam paraginita inauntru, unii pereti sunt cojiti zdravan si multe picturi abia se mai vad.
Daca te intorci in zona plajei, si vrei sa faci o plimbare, trebuie sa stii ca promenada e amenajata pe toata iesirea la mare a orasului, mai putin zona portuara. Sunt cam 6 – 7 km de promenada amenajata (banci, palmieri, piste de bicicleta etc.) de la Roata Ferris si pana in dreptul aeroportului.
Putin mai departe de centrul turistic noi am mai vizitat si Sinagoga precum si Muzeul regiunii Adjara, situate intr-un cartier de case vechi. Muzeul, desi nu este mare, este unul complex si acopera multe sectiuni ce tin de regiunea Adjara. Succesiunea de sali te plimba prin geologie, plante si specii de animale si pasari, arheologie si istoria locuirii zonei. Sunt si camere in stil Muzeul Satului, traditii si obiceiuri, mestesugri si prelucrari de diverse materiale, zona de pictura si obiecte de arta, sali dedicate armamentului si razboaielor purtate pe teriitoriul Georgiei. Iar ca mix-ul sa fie cu adevarat mix, in curtea interioaa a muzeului ai parte de un peisaj deosebit – natura moarta cu tractor sovietic, tunuri de lupta turcesti si schelet de balena :). Muzeul chiar merita sa fie vizitat pentru ca in mai putin de o ora iti poti face o idee asupra istoriei si culturii locurilor. Pret intrare: 3 lari / adult.
Sunt doua atractii in Batumi pe care nu recomand sa le ratezi. Prima este Telegondola Argo (Argo Cable Car) iar a doua este o vizita la Gradina Botanica aflata la nord de oras.
Argo Cable Car (Telegondola Argo)
Calatoria cu telegondola (nu telescaun) pe deasupra orasului este o experienta tare faina si merita. Din gondola orasul se vede tare frumos si, cel mai important, reusesti sa iti dai seama de dimensiunile reale ale sale precum si de proprtiiile constructiilor gigant. Calatoria nu dureaza mult, aproximativ 10 minute iar costul e de 15 lari, dus intors. Sus, la statia de destinatie, pe un delusor ce margineste la sud orasul ai un loc special amenajat pentru a admira panorama orasului dar si o cafenea. Nu prea ai cum sa iesi din incinta telegondolei, calatoria se face dus-intors, asa ca nu ai cum sa te intorci pe jos, in plimbare. Sincer nici nu cred ca se merita, desi nu urca foarte mult, doar pana la 256 m altitudine fata de nivelul marii, lungimea traseului este totusi de peste 2,5 km in linie dreapta si iese mult in afara zonelor locuite ale orasului. Practic strabate o zona de dealuri impadurite si cu case din loc in loc. Statia de plecare pentru telegondola e undeva in est, in zona portului. Cumva, pe strada Gogebashvili, colt cu Chavchavadze 🙂 Mai multe detalii pe site-ul Argo Cable Car. http://argocablecar.ge/en/about-us
Gradina Botanica din Batumi
In primul rand Gradina Botanica Batumi nu e in Batumi ci undeva la nord, la 10 kilometri distanta de zona centrala. Se poate ajunge si un autobuz dar si cu un fel de maxi-taxi local (nr. 31) care se ia din aceeasi intersectie unde e si statia de plecare a Telegondolei Argo, din fata magazinului Goodwill. Costul e de 2 lari, se plateste direct la sofer iar maxi-taxi-ul te lasa fix la intrarea in Gradina Botanica. Faza tare – din parcare si pana la intrarea efectiva in Gradina Botanica se trece cu piciorul peste o cale ferata activa: nu pasarela, nu bariere, nimic. Ai in fata la 10 metri distanta casa de bilete si te uiti frumos stanga-dreapta sa nu vina trenul cand traversezi. 🙂 In fine, astea sunt detalii. Ce conteaza e ca Gradina Botanica din Batumi e cea mai frumoasa gradina botanica pe care am vizitat-o. Ever.
Gradina a fost infiintata in 1912, are o suprafata de 111 ha si este impartita in 19 de zone, fiecare reprezentand prin speciile de plante prezente o anumita regiune naturala de pe Pamant. Practic este un imens parc in aer liber, de-a lungul unei vai paralele cu tarmul, impartit in doua mari zone: Parcul de Jos (Lower Park) si Parcul de Sus (Upper Park). La intrare primesti o harta a intregii gradini botanice si poti alege din mai multe rute de parcurgere a parcului, in functiie de ce plante te intereseaza. Sunt 4 trasee principale cu lungimi intre 2017 si 3031 m care te poarte prin zone precum: Zona de Citrice, Zona Australiana, Zona Mediteraneana, Zona Himalayana, Colectia de flori, Plantatia de bambus, Rosarium sau Gradina Japoneza. Potecile sunt bine amenajate si exista cateva puncte de belvedere catre mare care sunt absolut superbe. Ce e fain e ca datorita climei subtropicale, totul este foarte foarte verde si proaspat. Ai impresia ca te plimbi pe poteci undeva sus in munte pe cand tu esti la maxim 200 metri deasupra nivelului marii. Potecile si aleile sunt bine amenajate, sunt late iar daca obosesti de atata mers poti scurta traseul si te poti urca intr-una din masinutele electrice ce te duc de la un capat la celalalt al gradinii. Pretul este de 5 lari de persoana. Pentru gradina botanica merita sa aloci chiar si o zi intreaga, sa iti iei o carte de citit, un sendvis in rucsac si sa te bucuri de o zi intreaga de liniste, aer curat si privelisti supebe.
Faza tare – in Gradina Botanica poti sa stai si cu cortul. Au o zona special amenajata de camping si picnic in interiorul ei.
Ceva bucatarie georgiana
Regiunea Adjara in care este situat Batumi este recunoscuta pentru mancarurile bazate mai ales pe produsele lactate. In zonele montane mai inalte, mancarurile sunt mai grele, mai grase iar in regiunea tarmului sunt mai usoare si putin mai condimentate.
Cel mai renumit fel de mancare, ce nu trebuie ratat, este Adjarian Khachapuri (noi ii spuneam “haciapuri” si toata lumea intelegea 🙂 ). Khachapuri este mancarea traditionala georgiana si este un fel de placinta de branza cu ou. In functie de diferitele regiuni ale Georgiei aceasta combinate de aluat de paine, branza si ou are diferite forme de prezentare si e condimentata diferit. Cele mai intalnite tipuri de Khachapuri sunt: Adjarian, Imeritian si Mengrelian. Cel Imeritian si Mengrelian sunt de forma rotunda si au compozitia de branza si ou in stratul mijlociiu. Diferenta e ca cel Mengrelian are adaugata branza si deasupra.
In zona Batumi, traditional este Adjarian Khachapuri, care aici, fiind in zona tarmului la Marea Neagra, are forma de barcuta, iar compozitia nu este amestecata. In interioul barcutei din aluat de paine este pusa branza iar dupa ce acestea doua au stat la cuptor si s-au rumenit, se scot si se adauga deaupra un ou crud si putin unt si se mai baga putin la cuptor. La masa se aduce fix asa, cu oul de deasupra aproape nefacut, urmand ca tu sa amesteci compozitia – branza cu oul si cu untul, astfel oul urmand sa se gateasca prin amestecare cu branza fierbinte.
E mancare traditionala asa ca la micul dejun o sa vezi multa lume la terase consumand cate un Khachapuri. E destul de mare si satios si tine de foame mult si bine. Costa cam 7-10 lari si il gasesti la fiecare restaurant, terasa ori patiserie stradala. Noi am mancat in 4 locatii diferite insa, de departe, cel mai bun la-am mancat fix langa locul in care ne-a lasat transferul de la Kutaisi, la o terasa fara pretentii, la capatul sudic al Fantanilor Dansatoare , vizavi de Centrul de Informare Turistica, pe nume Pizza de Italia. Pret 10 lari – cel mai scump intalnit insa am aflat si de ce. Calitatea branzei este cea care face diferenta si care da gustul Khachapuri-lui. Iar aici il fac cu o branza foarte buna asemanatoare cu Gouda.
Ca sa va dati seama cat de important e Khachapuri in tara asta, exista Khachapuri index (copiat dupa Big Mac index) prin care se monitorizeaza rata inflatiei in Georgia.
Alta mancare traditionala testata este Khinkali. Nu pot sa spun ca ne-am omorat dupa ea insa am vazut ca este una din mancarurile extrem de apreciate. Sunt un fel de pachetele de aluat gen paste fierte, in care se pune un fel de perisoara din ciorba noastra de perisoare. De fapt saculetul contine cam o lingura de ciorba si o perisoara mai mica dar mai condimentata si picanta. Saculetul se apuca cu mana si se musca / soarbe continutul. Saculetul de aluat se consuma si el, mai putin capatul / varful unde aluatul este strans si lipit.
Foarte buna e si painea georgiana traditionala, pe nume Tonis Puri. E bine afanata, moale si cu o crusta crocanta excelenta. In plimbarile prin centru am dat si de o brutaie traditionala. Painea se face intr-un cuptor special si e lipita pe peretii acestuia cu o pernuta, cum altfel decat speciala si aia. 🙂
Mai trebuie incercate si:
Tolma (sarmale in foi de vita, Dolma in Armenia sau Turcia). Incredibil de bune, condimentate cat trebuie si cu un strop de menta. Sunt cele mai bune sarmale pe care le-am mancat vreodata. Noi am dat peste ele si ele peste noi la un restaurant numit Lurji Sufra.
Sinori – e un alt fel de mancare traditionala in zona Adjara care se prepara din bucati de lavash rulate (lipie specifica zonei de sud a Caucazului) cu branza de vaci si unt si gatite la cuptor. E foarte gustoasa, pufoasa si moale. Exista si o variana de desert – Sweet Sinori.
Ojakhuri – un soi de mancare cu carne de porc si cartofi condimentati si picanti.
Chanakhi – un fel de tocana de miel servit in vas de lut. A nu se lua daca iti este foame tare rau pentru ca stai langa el o ora sa se raceasca.
Ar mai fi de mentionat si doua tipuri de dulciuri traditionale: Churchkhela si Tklapi.
Churchkhela arata ca un fel de carnati si sunt inscrisi pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial din Georgia. Ii intalnesti atarnati in multe terase si restaurante si in magazine specializate. Au forma de carnati insa sunt niste dulciuri forte bune. Sunt nuci insirate pe o sfoara invelite intr-o compozitie cauciucoasa facuta din must de struguri si faina. Mustul (rosu, alb, roze), care da si culoarea carnatilor, se fierbe impreuna cu faina si se obtine o pasta in care sunt scufundate siragurile de nuci. Carnatii astfel obtinuti sunt lasati sa se usuce. Nucile pot sa fie inlocuite si cu alune sau migdale.
Tklapi e un dulce foarte ciudat, e ca o talpa subtire de cauciuc, ca un carton maleabil de forma rotunnda cat o pizza si foarte subtire. Daca o ridici in lumina se vede prin ea. Chestia asta cauciucata se mananca fix asa si este foarte gustoasa. Nu este altceva decat un piure de fructe intins in strat subtire si lasat sa se usuce la soare. Rulorurile sau triunghiurile impaturite au diferite culori si gusturi, unele sunt mai acrisoare, altele mai dulci, in functie de fructele din care sunt facute: smochine, kiwi, caise, rodii si altele.
Trei recomandari daca ai chef de mancare traditionala si / sau de baut o cafea, o bere ori un vin.
Fesvebi (16 Rustaveli Ave) – restaurant si terasa cu mancare traditionala, cafele, bere si alte nimicuri. Zona Piata Europa
Lurji Sufra (33 Akhmed Melashvili Street) – restaurant interior micut, cu mancare traditionala. Aici am mancat cele mai bune sarmale in foi de vita ever. Zona Centrul Vechi
Vinyl Bar (12 Dumbadze Street) – barulet mic dar cu o atmosfera faina si muzica excelenta, stil mai underground asa. Zona Piata Europa.
De baut
Treaba e doar aparent simpla: bere, vin si limonade.
Beri au si ei o gramada, unele mai bune, altele mai sifonoase. Vorbesc de astea ale lor, neaose, nu de alea internationale. Argo (mai multe variante, verde, albastra, nu am stat sa le studiez in detaliu) pare sa fie cea mai populara insa mie nu mi-a placut, nici la draft nici la sticla, e un fel de mare sifon. Am mai incercat si Icy (sau scris fonetic la ei Aisi), o leaca mai buna, asa ceva gen Skol la noi. De departe, cea mai buna mi s-a paut o bere cu eticheta galbena pe nume Natakhtari, care am inteles ca e facuta de Efes.
Vinurile sunt treaba serioasa in Georgia. Serioasa de vreo 8000 de ani, pentru ca asa arata descoperirile arheologice. Pe fundul unui vas neolitic de lut datat 6000 î.Hr. au fost descoperite reziduuri care provin de la vin. Iar descoperirea asta face ca Georgia sa fie considerata tara in care vinul s-a nascut.
Au foarte multe vinuri si nu intru in detalii. Cel mai cunoscut si care merita incercat este Saperavi. Este soiul de struguri cel mai cultivat in Georgia si care da vinuri rosii, grele, care se preteaza foarte bine la invechire pana la 50 de ani. Sapaeravi este cel mai popular vin geogian insa in regiunea Adjara soiul traditiional este Chkhaveri (daca doar incerci sa il pronunti corect ai facut fractura de limba) care da vinuri albe sau roze. Desi nu ai crede, preturile cele mai bune la vinuri le gasesti la magazinele specializate de vinuri si nu la market-uri, inclusiv la cateva magazine din centru ce par mai fitzoase. In general Chkhaveri este putin mai scump decat Saperavi. La magazinele de vinuri, e fain ca pot sa iti recomande care e cel mai bun, pentru ca nu tot timpul pretul mai are inseamna si calitate mai mare.
Georgienii au o pasiune pentru limonade, fapt pentru care producatorii gen Coca Cola sau Pepsi se bat din rasputeri sa castige teren in Georgia. Le gasesti la orice terasa, sunt mai multi producatori si sunt imbuteliate precum berile la 0.5 l sau la PET-uri mai mici sau mai mai. Au o gramada de arome care mai de care mai ciudate, naturale sau nu, insa elementul definitoriu la toate este ca sunt foooooarte dulci, au tone de zahar. Ai baut o limonada si faci diabet – instant. Pe langa arome clasice gen lamaie sau pere, aveau si niste dubiosenii gen: Limonada cu aroma de frisca si vanilie sau Limonada cu tarhon. Astea sunt cam ciudatele dar depinde de gusturi la urma urmei.
In apropiere de Batumi
Daca stai mai multe zile, merita sa scoti nasul si pin imprejurimile Batumi-ului. Sunt chestii faine de vazut mai ales ca imediat langa oras incepe zona de dealuri si munti. Mai toate agentiile promoveaza cateva excursii de o zi: Muntele Adjara (cascade, drumul vinului, peisaje si poduri de piatra vechi de pe la 1200), Canionul Martvili (se poate face rafting) sau pestera Prometheus. Pretuile difera mult de la agentie la agentie, se mai negociaza si in functie de ce fel de ghid sau sofer vrei. Cele mai ieftine sunt cele unde ai doar sofer care nu stie o boaba de engleza :). De exemplu o excursie de 6 ore in zona Adjara, pe un traseu cu podgorii, peisaje etc., facea 100 lari / 3 persoane, transport cu sofer nevorbitor de engleza. Daca vrei cu ghid vorbitor de engleza, pretul se duce la 170 lari / 3 persoane.
Partea buna e ca la unele dintre ele se poate ajunge si cu microbuzele, la preturi mult mai mici, de 2-5 lari / calatorie. Microbuzele se iau din autogara veche, in apropiere de statia telegondolei Argo. De exemplu, se poate ajunge foare usor in Makhuntseti, primul sat mai mare pe valea ce urca in munte la est de Batumi. Langa sat este o cascada Makhuntseti care are 36 metri inaltime si este una din cele mai vizitate destinatii turistice din Adjara. Tot in apropiere de sat, in drum spre acesta se afla si Podul Reginei Tamar, un pod sub forma de arc suspendat, construit doar din piatra, ce dateaza din secolul XII.
Mai sus de Makhuntseti, urcand pe vale se poate ajunge pana in satul Khulo, a carui atractie este o telecabina sovietica extrem de veche care face legatura dintre sat si un catun situat la altitudine – senzatii tari de la babuska cu picioarele pe fier si pletele in vant.
La sud de Batumi se ajunge usor si la Fortareata Gonio Asparos, o fortificate romana pastrata destul de bine, undeva la 4 km nord de granita cu Turcia.
Ca si concluzie de final, Georgia e o destinatie foarte apetisanta ce merita vizitata si revizitata. Urmatorul pas cred ca e Tbilisi despre care am auzit ca e un oras mai asezat si mai gri decat Batumi, apoi poate niste resorturi de ski de care am auzit ca sunt foarte bune si apoi nistre trasee de vara in Caucaz si apoi ….. nu e suficient pentru o tara cat Georgia? 🙂
Plimbareala placuta!