Căldură, soare, zăpuşeală…Gata, a venit vara…calendaristică, astronomică…cum vreţi voi, dar a venit şi odată cu ea începem să visăm la răcoare. Kilograme, tone de răcoare…:-) . Sunt multe locuri în ţară unde se dă răcoare moka, răcoare de calitate, Unul din locurile astea e şi Peştera Urşilor, unde primeşti bonus şi unul dintre cele mai frumoase şi impresionante peisaje subterane din întreaga Europă.

De ajuns, se ajunge destul de simplu…e la o aruncătură de băţ, ce să mai…:-) . Tot ce trebuie să faci e să ajungi în vestul Apusenilor, pe şoseaua ce leagă Deva de Oradea, în apropiere de Rieni, de unde o iei spre munte până la Chişcani.

Aici, pe 17 septembrie 1975, o dinamitare din timpul lucrărilor la o carieră de marmură din zonă, a deschis un gol subteran rămas intact de mii de ani. După cercetările ştiinţifice de rigoare, care i-au atestat valoarea, o parte a peşterii nou descoperite a fost amenajată şi electrificată, fiind deschisă turiştilor pe 14 iulie 1980.

Numele peşterii nu a fost greu de ales: aproximativ 1500 de fragmente de oase, 140 cranii şi numeroase culcuşuri ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus) au fost descoperite aici. Oricât de ciudat ar suna, pe langă acestea au mai fost descoperite chiar şi fregmente de oase de leu de peşteră (Panthera leo spelaea), hienă de peşteră (Crocuta crocuta spelaea), ibex şi capră neagră.

Scheletele si craniile descoperite aici s-au acumulat de-a lungul sutelor sau miilor de ani. Dispărut acum 27 500 ani, ursul de cavernă era comparabil ca dimensiune cu cele mai mari exemplare de urs din prezent. Spre deosebire de acesta, ursul de cavernă petrecea mai mult timp în peşteri, ca adăpost şi hibernare. Pe de altă parte, ca şi unele mamifere de azi (ex. elefantul african), la bătrâneţe, ursul de peşteră se retrăgea să moară în acelaşi loc ca şi predecesorii, de aici şi adevăratele “cimitire” descoperite în peşteri pe tot cuprinsul Europei. Iarna in timpul hibernării, nu rareori se întampla ca urşii să fie atacaţi de lei de peşteră, ocazional aceştia din urmă pierind în urma luptelor.

Lăsăm căldura afară şi intrăm în peşteră, printr-un pavilion special amenajat unde se simte deja răcoarea celor 10 grade Celsius ce ne aşteaptă în interior. Lungimea peşterii este de cca.1500 m însă noi nu vizităm decât galeria superioară cu o lungime de 850 metri. Imediat după ce intrăm, sus, în tavan, vedem deschizătura iniţială făcută de explozia din 1975, prin care au intrat primii speologi, intrare astăzi abandonată.

“Mastodontul”, “Palatele fermecate”, “Căsuţa Piticilor” , “Lacul cu nuferi”, “Racheta” sau “Cascada Peşterii”, sunt câteva din denumirile fantastice date diferitelor formaţiuni întâlnite în drumul prin cele trei galerii: Galeria Urşilor, Galeria Emil Racoviţă şi Galeria Lumânărilor sau prin sălile denumite şi ele simbolic: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor sau Sala Oaselor. În punctul cel mai îndepărtat al vizitei, la capătul galeriei Emil Racoviţă, punctul de maximă atracţie, cel puţin pentru copii, este dat de scheletul întreg de urs de cavernă ce “zace” expus sub lumina reflectoarelor.

De final…
Poate ne-am obişnuit prea mult cu Peştera Urşilor sau poate ni se pare puţin demodat să spunem că în vacanţă sau concediu am fost la Peştera Urşilor, dar un lucru este cert: este un loc pe care multe ţări din Europa şi-ar dori să îl aibă în patrimoniu. Evident, sunt alte peşteri, şi în România, poate mult mai frumoase, însă din păcate (şi în acelaşi timp, din fericire) acestea sunt accesibile numai speologilor, nu şi publicului larg. Recunosc, abia după ce am văzut două din cele mai mari, mai frumoase, cunoscute şi vizitate peşteri ale Europei, Postojna şi Skocjan (Slovenia), mi-am dat seama cu adevărat ce bijuterie se ascunde în marginea noastră de Apuseni. Aşa că se merită o vizită, cu atât mai mult cu cât aici avem poate cea mai bună amenajare turistică a unei peşteri din România, aceasta putând fi vizitată de către oricare turist, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic.

Lăsaţi doar urmele paşilor şi luaţi doar amintiri.

———————
Vezi şi:
Toprural-De văzut, de făcut: Lacul termal cu lotuşi, nuferi şi broaşte ţestoase, Băile Felix
Extern: Harta