Manastirea Sambata de Sus si Izvorul Parintelui Arsenie Boca sunt o destinatie absolut perfecta de primavara. Am povestit acum ceva timp (cam mult, ce-i drept) de tura noastra de doua zile in care am vazut o multime de chestii faine. Am trecut atunci pe la Biserica Rupestra din Sinca Veche, pe la Rezervatia Poienile cu Narcise -Dumbrava Vadului (in apropiere de Vad) iar seara am ajuns la poale de Fagaras, la Manastirea Sambata de Sus. A doua zi am facut si ceva miscare si am urcat pana la Cabana Valea Sambetei unde am avut parte de peisaje unice – covoarele de branduse si crestele inzapezite ala Fagarasului au compensat din plin si ne-au facut sa uitam dezamagirea de la Poienile cu Narcise unde nu am gasit decat cateva flori deschise (am ajus prea devreme si marea parte erau doar la stadiul de boboc). Promiteam sa mai vorbim si despre Manastirea Brancoveanu de la Sambata se Sus si de Izvorul Parintelui Arsenie Boca si uite ca a venit momentul…
Cum primavara e anotimpul primenirii, merita sa dai o fuga de o zi sau doua pana la poale de Fagaras, la Sambata de Sus. O vizita la Manastirea Brancoveanu sau o gura de apa de izvor rece si proaspata de la Izvorul Parintelui Arsenie Boca, din apropiere, o sa te faca sa uiti toate grijile; toata agitatia de zi cu zi o sa dispara ca prin minune. Iar dupa ce te-ai curatat sufleteste poti sa ajuti si corpul sa se simta mai bine… asa ca te alimentezi zdravan cu apa de izvor si faci putin sport pana sus la Cabana Valea Sambetei.
Dupa Sinca Veche si Poienile cu Narcise, noi am ajuns la Sambata undeva pe seara. Cum vremea era faina si destul de calduroasa am lasat de-o parte planul sa tregem la una din pensiunile din zona si am ales sa “punem in functiune” cortul. In Sambata de Sus poti sa te cazezi fie la una din multele pensiuni pitoresti din zona, fie chiar la manastire, pentru ca dispune de nu mai putin de 250 locuri de cazare. Cum spuneam, noi am gasit un locsor tare fain putin mai jos de Izvorul Arsenie Boca, pe un tapsan inierbat… cu priveliste spre nord spre netezimea Depresiunii Fagaras. Nimic nu se compara cu o seara linistita in care, intinsi pe izoprene in fata cortului, am legat prietenie cu o sticla de vin si am stat sa vedem cum noaptea se lasa incet incet peste campurile din fata, cum pacla devine parca mai deasa, cum luminile se aprind rand pe rand pana departe spre Olt.
O doua zi, de dimineata: soare, cald si senin. Perfect pentru o tura sus pe munte. Alimentam cu apa de la Izvorul Parintelui Arsenie Boca, ne intoarcem spre manastire si pornim pe traseul de 3 ore spre Cabana Valea Sambetei. Mai multe imagini si detalii aici. Ne-am facut planul si am reusit sa ne si tinem de el, astfel incat sa ne ramana ceva timp, pe seara, sa vizitam si manastirea de la poale. Sus, langa cabana, la vreo 20-30 de minute de mers se afla si Chilia Parintelui Arsenie Boca, un adevarat loc de pelerinaj unde credinciosii vin sa se roage, sa aprinda o lumanare sau sa puna o floare. Noi nu am mai avut timp sa urcam la chilie asa ca am lasat-o ca plan pentru o viitoare excursie.
Intorsi la poale de munte, cu retina curatata si incarcata de imagini incredibile cu creste inzapezite si covoare mov de branduse, ajungem si la Manastirea Brancoveanu. Vegheata din departare de culmile Muntilor Fagarasului, de padurile care coboara pana aproape, manastirea te impresionaza prin linistea care domina spatiile largi si prin arhitectura aerisita in stil (cum oare altfel decat) brancovenesc. Totul este “la linie”, nimic nu este lasat la intamplare. Se vede insa ca este un asezamant monahal de calugari…e putin mai rece – fata de manastirile de maici unde nu e coltisor sa nu aibe o floare, aici cu greu gasesti cateva muscate la geamuri.
Ctitorita de Constantin Brancoveanu, biserica manastirii a fost construita intre anii 1696-1907 pe locul unei mai vechi biserici de lemn, ce avea dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii). Astfel, ca raspuns la politica de catolicizare a Transilvaniei sub dominatie habsburgica, domnitorul Constantin Brancoveanu intemeiaza la Sambata de Sus o manastire ortodoxa, pentru a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor.
Soarta celor mai multe biserici si manastiri din Transilvania, nu ocoleste nici manastirea de la poale de Fagaras. Dupa aproximativ 70 de ani de la decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci in 1714, la ordinul Vienei, biserica si manastirea sunt distruse de generalul habsburgic Preiss. Mult mai tarziu, dupa 140 de ani in care biserica ramane in ruina, in 1926 incep lucrarile de restaurare, al doilea ctitor al manastirii fiind Mitropolitul Nicolae Balan. Biserica a fost sfintita dupa razboi, in timpul regelui Mihai I.
Manastirea Brancoveanu, e un loc unic, in care se transmite parca forta si energia pe care o inspira atat masivele culmi ale Fagarasului, cat si legatura acestor locuri cu cel care a fost Parintele Arsenie Boca. Nu o sa intram in detalii aici, insa trebuie sa mai spunem ceva. Am batut pana acum tara asta in lung si in lat, am urcat mai pe toti muntii mari pe care ii avem, am vazut o gramada de locuri mai mult sau mai putin incarcate spiritual din Romania. Dar aici e singurul loc de unde am plecat cu o liniste interioara, o liniste fara o sursa precisa. Si nu vorbim de Manastirea Brancoveanu ci de Izvorul Parintelui Arsenie Boca. Asa am inteles de ce, aproape de dimineata pana seara, oamenii vin cu bidoane de apa si stau la coada pentru a le umple de la izvor. Nu degeaba in piatra de langa izvor stau sapate urmatoarele cuvinte: “Cine va bea din apa pe care Eu i-o voi da, nu va mai inseta in veci, caci se va face in el izvor de apa curgatoare, pentru viata vesnica” (Ioan 4, 4).
Si mai e un lucru de care trebuie sa povestim. La iesirea din Manastirea Brancoveanu sa nu uitati sa va opriti si la crucea de marmura – monument ridicat in memoria luptatorilor anticomunisti din Muntii Fagarasului. E o cruce alba, inalta, mandra asa cum au fost si cei care au luptat pe crestele Fagarasului. Pentru ca toate lucrurile se leaga, atat Manastirea din Sambata de Sus, cat si numele Parintelui Arsenie Boca se leaga de rezistenta anticomunista din Fagaras, mai precis de Grupul Carpatin Fagarasan, condus de Ioan Gavrila Ogoranu, care a rezistat in muntii Fagarasului maibine de 10 ani. E un loc in care face bine sa te gandesti la grijile zilnice si la toate nemultumirile pe care le ai… toate o sa ti se para nimicuri daca le pui in balanta si stai sa te gandesti la mana de oameni care au resistat si au luptat ierni la rand pe crestele si prin padurile Fagarasului. In fiecare an, in prima duminica dupa sarbatoarea Sfantului Ilie (20 iulie) aici are loc comemorarea eroilor Rezistentei anticomuniste din Tara Fãgãrasului.
Iar data viitoare cand mai urci pe munte, cu bocanci, echipament care mai de care, frontale, si mancare berechet si te plangi ca e greu si ca ai obosit, opreste-te putin si gandeste-te cum ar fi sa petreci cateva ierni sus pe munte, doar cu cartofi, branza si malai, sa dormi in bordeie sapate in pamant sau direct in zapada, si sa mai faci si zeci de kilometri traversand creste si vai.
Pentru cei care vor sa stie mai multe despre rezistenta anticomunista din Muntii Fagaras (versantii nordici) merita citita istoria Grupului Carpatin Fagarasan scrisa de Ion Gavrila Ogoranu “Brazii se frang, dar nu se indoiesc” – Editura Marist, Baia Mare 2009.
Plimbareala placuta.
Buna seara,!Am dorii sa venim la Minastire Simbata de Paste pt trei zile si sa na cazam la minastire! …se poate? …putem face o rezervare pt 2 persoane ? …astept rasouns,va multumim!
Va iubesc